08.Rumunstina Pro Samouky

In cautarea omului ideal Ekladata

Ce Se Intampla in Iubire Radu trad-l A fost proiectat pentru familii şi dezvăluie, mai cu seamă la ora mesei, ce provocări presupune apartenenţa familială.

Rumunstina Pro Samouky

Rabih Khan arc cincisprezece ani şi e în vacanţă cu tatăl său şi cu mama vitregă. Atmosfera dintre ei este mo­ horâtă, iar conversaţia, anevoioasă. Se fac trei ani de când mama lui Rabih a murit. In fiecare zi se organizează un bufet pe o terasă cu vedere spre piscină.

"Наверное, такова старость. По его мнению. Олвину было страшно интересно, что же происходит с рекой дальше, через какие подземные пещеры лежит ее путь, прежде чем ей снова выйти на свет дня.

Uneori, mama vitregă a Iui Rabih spune ceva despre paella sau despre vântul care bate cu putere dinspre sud, E de loc din Cloucestershire şi-i place să grădinărcască, O căsnicie nu începe cu Intalnire femeie Noua Zeelanda cerere în căsătorie fi nici măcar cu o prim ă întâlnire.

Ea începe mult mai detmeme, când se nasc ideea de iubire fi îndeosebi visul unui suflet pereche. Rabih o vede pentru prima oară pe fată lângă toboganul cu apă. E cam cu un an mai mică decât el, cu părul castaniu tăiat scurt, băieţeşte, piele măslinie, braţe şi picioare suple.

  1. Dating femeie singur rouen
  2. Однако - довольно странное место и время для свадьбы. Джабба смотрел прямо перед собой, как капитан тонущего корабля.

Poartă o bluză marinărească în dungi, pantaloni scurţi de culoare albastră şi nişte şlapi galbeni ca lămâia. Are o fâşie subţire de piele la încheietura mâinii drepte.

In cautarea omului ideal Ekladata

Se uită la băiat, îi zâmbeşte cam fără chef şi se instalează mai bine pe şezlong. Cinci ore de-acum încolo, se uită gânditoare la mare, ascul­ tând muzică la căşti şi, din când în când, rozându-şi unghiile. După cum va afla mai târziu Rabih din canea de oaspeţi, e din Clcrmont-Ferrand şi o cheamă Alice Saure.

Bine ați venit la Scribd!

N-a mai simţit niciodată în viaţă ceva cât de cât asemă­ nător. Senzaţia îl copleşeşte din prima clipă. Şi nu e ceva care să depindă de cuvinte - pe care oricum n-o să le schimbe niciodată E ca şi cum ar fi cunoscut-o din totdeauna, ca şi cum ar deţine răspunsul la propria lui existenţă şi mai cu scamă la o zonă de durere derutată dinăuntrul lui. In zilele următoare, o observă de la distanţă în jurul hotelului: la micul dejun, Intr-o rochie albă cu un motiv floral pe poale, luându-şi un iaurt şi o piersică de la bufet; pe terenul de tenis, scuzându-se in faţa instructorului pentru reverul nereuşit, cu o politeţe mişcătoare şi intr-o engleză cu un puternic accent francez; şi in cursul unei plimbări aparent solitare în jurul terenului de golf, oprindu-se să se uite la cactuşi şi hibiscuşi.

Certitudinea că o altă fiin ţă omenească e sufletul tău pereche poate apăreafoarte repede. Nu e nevoie să vorbim cu acestefiinţe; nu trebuie nici măcar să ţtim cum le cheamă.

Cunoaşterea obiectivă n-are nici un rol aici, Contează, in schimb, intuiţia: un sentiment spontan, care pare din ce in ce m ai precis ţi mai vrednic de respect,fiindcă ocoleşte procesele obişnuite ale raţiunii. Din instinct, el asamblează o întreagă personalitate din aceste amănunte.

Фонтейн кивнул. В порыве великодушия она даже предложила Патрику сделать то же. - Отсюда мы двинемся пешком, - сказал он ободряюще и начал доставать из машины снаряжение. Миллиард долларов.

Uitându-sc la palele de lemn aJc vcntilato- 10 rului din tavanul camerei, Rabih serie tn minte povestea vieţii lui cu ca. Va fi melancolică şi descurcăreaţă. Se va încrede în el şi va râde de ipocrizia celorlalţi. Uneori va fi neliniştită în legătură cu petrecerile şi cu alte fete de la şcoală - simptome ale unei personalităţi sensibile şi profunde.

Va fi fost o însingurată până atunci şi nu va fi avut încredere deplina în nimeni. Se vor aşeza pe patul ci şi-şi vor iniănţui degetele în joacă. Şi nici ea nu-şi va fi închipuit vreodată că ar fi cu putinţă o asemenea legătură între doi oameni. Pe urmă, într-o dimineaţă, fără să-l pună in gardă, ea pleacă, iar la masa ei se aşază o pereche olandeză cu doi băieţi mici. Ea şi părinţii au părăsit hotelul în zori ca să prindă cursa Air France înapoi spre casă, explică recepţionerul.

Cei doi urmează să nu se mai întâlnească niciodată. Ea nu c atinsă deloc de gându­ rile lui. Şi totuşi, dacă povestea începe aici, este din cauză că - deşi Rabih In cautarea omului ideal Ekladata va schimba mult şi se va maturiza cu tim­ pul - felul lui de-a înţelege iubirea va păstra, timp de căteva decenii, exact structura pe care a pcrccput-o din capul locului în hotelul Casa Al Sur, în vara celui de-al şaisprezecelea său an.

Va continua să creadă în posibilitatea înţelegerii In cautarea omului ideal Ekladata a cmpatiei rapide şi totale între două fiinţe omeneşti şi în şansa dc-a pune Intalnirea fetei Mu cron capăt singurătăţii. Va tânji la fel de dulcc-amar după alte suflete pereche zărite în autobuze, printre rafturile supermarkerurilor şi în sălile de lectură ale bibliotecilor. Va avea exact acelaşi senti­ ment la douăzeci de ani, în timpul unui semestru de studiu în Manhattan, pentru o femeie aşezată în stânga lui in metroul de pe linia C, cu capătul în partea de nord, la douăzeci şi cinci de ani, Intr-un birou de arhitectură din Berlin, unde acumulează experienţă de lucru, şi la douăzeci şi nouă dc ani, în timpul unui zbor Paris-Londra, după o scurtă conversaţie deasupra Canalului cu o femeie pe nume Chloe: sentimentul 11 de-a fi nimerit peste o parte a propriului sau eu, pe care-o pierduse cândva demult.

Romanticul are defăcut un pas foarte mic de la zărirea unui In cautarea omului ideal Ekladata la form ularea unei concluzii maiestuoase fi substanţiale: că acel străin sau acea străină poatef i un răspuns cuprinzător la întrebările nerostite ale existenţei. Intensitatea poate părea banală, ba chiar comică, ţi cu toate acestea venerarea instinctului nu e deloc o planetă neînsemnată in cosmologia relaţiilor.

Ea e defap t soarele aflat in centru ţi în ju ru l căruia se rotesc idealurile contemporane ale iubirii. Credinţa romantică trebuie să f i existat dintotdeauna. Un idealism îndreptat până atunci spre zei ţi spre duhuri a fost redirecţionat sprefiinţele omeneşti - un gest din cale-afarâ de generos, dar comportând în acelaţi timp consecinţe grave ţi delicate, fiin dcă nu-i debc simplu pentru o fiin ţă omenească să preţuiască, pe întreaga durată a unei vieţi, perfecţiunile la care ar f i pututface trimitere în prezenţa unui observator im a­ ginar de pe stradă, din birou sau de pe locul alăturat din avion.

Rabih va avea nevoie de mulţi ani şi de dese In cautarea omului ideal Ekladata de în­ drăgostit ca să ajungă la câteva concluzii diferite, ca să admită că tocmai lucrurile pe care le considera romantice la un mo­ ment dat - intuiţiile nerostite, dorul instantaneu, încrederea în sufletele pereche - te împiedică de fapt să înveţi cum să-ţi consolidezi relaţiile. El va conchide că iubirea poate să reziste doar când nu eşti fidel ademenitoarelor ei ambiţii iniţiale; şi că dacă vrei ca relaţiile să meargă bine, crebuie să renunţi toc­ mai la sentimentele prin care ai ajuns să le închegi.

Alain de Botton - Ce Se Intampla in Iubire - Free Download PDF

Va trebui să afle că iubirea e mai degrabă deprindere decât entuziasm. Cei doi se uită de fiecare dată unul la celălalt uneori cu o anume sfială, după ce In cautarea omului ideal Ekladata mesenii se opresc din ce fac şi ascultăca să decidă cine-ar trebui să răspundă de data asta.

Iar replica poate fi condensată intr-un rând sau poate umple un întreg capitol. Iată de ce, in atât de multe poveşti de iubire, singurul lucru care-i rămâne de făcut nara­ torului cu un cuplu care a depăşit cu succes anumite obstacole este să-i rezerve un viitorfericit şi neclar - sau sâ-l ucidă. Ceea ce numim de obicei iubire este doar începutul iubirii. E ciudat, observa Rabih şi soţia lui, cât de rar sunt între­ baţi ce s-a întâmplat cu ei după ce s-au cunoscut, de parcă povestea adevărată a relaţiei lor nu ar aparţine unei zone de curiozitate legitimi sau rodnică.

Fostul lui birou de arhitectură a concediat jumătate dintre angajaţi după pierderea neaşteptată In cautarea omului ideal Ekladata unui contract, iar rămânerea fără loc de muncă l-a silit să-şi întindă antenele profesionale mai departe decât i-ar fi plăcut - ceea ce l-a făcut în cele din urmă să accepte o slujbă într-un studio de amena­ jări urbane din Scoţia, specializat în pieţe şi intersecţii mari.

Trăieşte singur de câţiva ani, de la destrămarea unei relaţii cu o proiectantă. S-a înscris la o sală de fitness din zonă şi pe un site de matrimoniale. A luat parte la inaugurarea unei galerii unde erau expuse artefacte celtice.

A fost prezent la o serie de evenimente mai mult sau mai puţin legate de munca lui. Totul în zadar. De câteva ori a simţit o legătură intelec­ tuală cu o femeie, dar nu şi una fizică - sau invers. Sau, şi mai râu, un licăr de speranţă, urmat de menţionarea unui partener care stătea de obicei la celălalt capăt al încăperii şi avea expresia unui paznic de închisoare.

Cu toate acestea, Rabih nu renunţă.

Încărcat de

E un romantic. Iar în cele din urmă, după multe duminici pustii, iată că se în­ tâmplă, aproape exact cum a fost învăţat - în mare In cautarea omului ideal Ekladata cu ajutorul artei - că o să se întâmple. Giratoriul este pe drumul A care pleacă din centrul spre sudul Edinburgh-ului, legând şoseaua de o fundătură în care se găsesc reşedinţe mari şi aspectuoase, care dau spre un lac şi un teren de golf - o comandă pe care Rabih o preia 14 nu atât din interes, cât din cauza obligaţiilor care vin la pachet cu locul lui modest în ierarhia şi în importanţa firmei.

Din partea clientului, rolul de administrator este repar­ tizat iniţial unui membru vechi din echipa de topografî a primăriei, numai că în ziua de dinainte de lansarea proiec­ tului omul are parte de un marc necaz, iar locul lui c luat de cineva mai tânăr.

Cei doi îşi strâng mâinile pe şantier, într-o dimineaţă noroasâ de la începutul lui iunie, puţin după ora unsprezece. Kirstcn McLelland poartă o jachetă fosforescentă, cască şi cizme groase cu talpă de gumă. Rabih Khan nu aude mai nimic din ce-i spune - nu doar din cauza vibraţiilor repetate ale unui compresor hidraulic din apropiere, ci şi din cauză că, aşa cum va ajunge să descopere singur, adeseori Kirstcn vor­ beşte foarte încet, cu accentul ei de Inverness carc-o face să lase sfârşitul propoziţiilor în suspensie, ca şi cum ar fi descope­ rit la jumătatea enunţului o obicqie la ceea ce spunea, sau pur şi simplu i s-ar fi părut că existau alte lucruri mai importante.

In cautarea omului ideal Ekladata

Odată încheiată întâlnirea cu constructorii, clientul şi antre­ prenorul se aşază împreună pe o bancă din apropiere, ca să studieze contractele. Kirsten îi spune lui Rabih că încearcă să plece din oraş ori de câte ori arc ocazia. De fapt, n-a trecut mult de când a fost la Loch Carriagean, unde, după ce şi-a ridicat cortul în mijlocul unei păduri izolate de pini, a simţit o pace extraordinară şi a văzut cu totul altfel lucrurile, prin simplul fapt că s-a distanţat de oameni, de tentaţii şi de fre­ nezia vieţii citadine.

Da, s-a dus de una singură, îi răspunde la întrebare; el arc o imagine a ei sub foaia de con, desfacându-şi şireturile ghetelor. Când ajung pe strada principală, nu găsesc nici o cafenea în apropiere, aşa că aleg să se refu­ gieze la Taj Mahal, un restaurant indian sumbru şi pustiu, unde comandă ceai şi Ia îndemnul proprietarului un platou cu pituţe tradiţionale.

In cautarea omului ideal Ekladata

Rabih o examinează pe In cautarea omului ideal Ekladata cu o atenţie de medic legist, încercând totuşi să fie discret. Când o întreabă de părinţii ci, Kirsten răspunde, cu o notă de stânjeneala în glas, că a fost crescută la Inverncss doar de mamă, fiindcă tatăl îşi pierduse interesul pentru fami­ lie când ea era foarte mici.

Volum Scaramouche 12 Bis -

Pe ferestrele mari de la Ta; Mahal, el vede norii care se mişcă repede, iar în depărtare, In cautarea omului ideal Ekladata soare şovăielnic care-şi tri­ mite razele pe cupolele vulcanice negre de la Pentland Hills. Ar putea să se mărginească Ia a o socoti pe Kirstcn o Cauta i femeie in 46 soană relativ cumsecade, cu care să petreci o dimineaţă rezol­ vând câteva probleme supărătoare, care ţin de administraţia municipală.

Ar putea să se abţină să vadă ce profunzimi de caracter ascund părerile ci despre viaţa profesionali şi politica scoţiană. Ar putea să accepte că c foarte puţin probabil să-i ajungă Iară probleme la suflet doar ccrcctându-i paloarea şi curbura gâtului. S-ar putea mulţumi sâ conchidă că pare destul de interesantă şi că va avea nevoie de douăzeci şi cinci de ani ca să afle mai mult. Oricât de mari ar fi plăcerile dezvăluirii, încearcă s-o ţină departe pe Kirsten de felul lui de-a fi.

Sc întâlnesc şi săptămâna următoare. Pe când se întorc la Taj Mahal pentru un raport despre buget şi stadiul lucră­ rilor, Rabih o întreabă dacă poate s-o ajute cu geanta cu do­ sare pe care-o cară, la care ea râde şi-i spune să nu mai fie atât de sexist.

N u pare momentul potrivit sâ-i declare c-ar ajuta-o la fel de bucuros să se mute în altă casă - sau că ar avea grijă de ea dacă s-ar îmbolnăvi de malarie. Pc de altă pane, entuziasmul lui Rabih e cu atât mai mare cu cât ea nu prea pare să aibă nevoie de ajutor la nimic - slăbiciunea fiind, în cele din urmă, o perspectivă încântătoare mai cu scamă pentru cei puternici. Am terminat abia pe la zece jumătate noaptea, deşi asta a fost în primul rând din cauză că, aşa cum poate că ţi-ai dat seama deja, vreau să am absolut totul sub control.

EI e atât de înfricoşat c-ar putea să spună ceva nepotrivit, încât nu găseşte nici un subiect de conversaţie - cum însă cine tace poate să treacă drept plicticos, nu-şi permite pauze lungi. Barem stângăcia lui e întâm­ plător un semn de sinceritate: avem tendinţa să nu nc neliniş­ tim foarte mult când seducem oameni de care nu prea nc pasă. La fiecare întorsătură de frază, îşi dă seama cât de puţin probabil e sâ-i ţină trează arenţia lui Kirsten prin ceea ce spune.

In cautarea adevarului (23.01.2019) - Editia 8 - Sezonul 1 - Luni - vineri, de la 17:30, la Kanal D!

Felul cum îi percepe libertatea şi autonomia îl sperie şi în 18 acelaşi timp îl incită. Iar pe urmă vine schimbarea decisivă, aceea de-a şti dacă sentimentul e reciproc - un subiect de o simplitate copilă­ rească, dar care e capabil să susţină interminabile studii teoretice şi ipoteze psihologice de fineţe. L-a complimentat pentru pardesiul gri. L-a lăsat să plătească ceaiul şi pituţele. Atâta doar că a părut stingherită - ba chiar puţin iritată în cele trei rânduri când el a încercat să aducă vorba despre relaţiile ei din trecut.

Şi nici n-a marşat la aluzia de-a merge la Film. Aceste îndoieli nu fac decât să aprindă dorinţa. După cum şi-a dat seama Rabih, oamenii cei mai atrăgători nu sunt cei care-1 acceptă imediat se îndoieşte de judecata lor In cautarea omului ideal Ekladata cei care nu-i dau nici o şansă indiferenţa lor sfârşeşte prin a-i displăceaci cei care, din motive imposibil de desluşit - poate un alt imbroglio romantic sau o fire mai precaută, un neajuns fizic sau o inhibiţie psihologică, un crez religios sau nişte obiecţii de natură politică îl lasă să se învârtă un pic în bătaia vântului.

Tânjirea se dovedeşte, în felul ei, rafinata. Văd împreună o orhidee chiliana, sunt frapaţi de complexitatea 19 unui rododendron şi se opresc intre un brad din Elveţia şi un uriaş sequoia din Canada, ale cărui frunze late se mişcă in bătaia vântului slab care vine dinspre mare. Rabih nu mai are destuii energie să formuleze comenta­ riile fără noimă care preced de obicei asemenea întâmplări. O furgonctă cu îngheţată de pe Inverlcirh Terrace zdrăn­ găne înfiorător, o stăncuţâ cârâie pe creanga unui copac trans­ plantat din Noua Zeelandă şi nimeni nu observă doi oameni, ascunşi parţial In cautarea omului ideal Ekladata pomii neindigeni, în una dintre mişcările cele mai tandre şi mai pline de urmări din vieţile lor.

Şi totuşi, s-ar cuveni să insistăm, nimic din toate astea n-are încă legătură cu o poveste de iubire. Poveştile acestea nu încep când ne temem că s-ar putea ca celălalt să nu vrea să ne mai vadă, ci când decide că n-ar avea nimic împotrivă să ne vadă tot timpul: nu când are o mulţime de ocazii s-o ia la goană, ci când a promis solemn c-o să ne ţină - ţi o să se lase ţin ut—pri­ zonieri toată viaţa.

Felul în care înţelegem iubirea a fost deturnat ţi păcălit de primele sale momente derutant de mişcătoare. Le-am îngăduit poveştilor noastre de iubire să se încheie mult prea devreme. Se pare că ştim mult prea mult desprefelu l cum începe iubirea şi nesăbuit de puţin despre cum ar putea să continue.

La ieşirea din Grădina Botanică, Kirsten îi spune lui Rabih s-o sune şi recunoaşte, cu un surâs în care el vede dintr-odatâ cum arăta la zece ani, că săptămâna următoare o să fie liberă în toate serile.

A reuşit să facă faţă cu brio, şi fără să ştie cum, celor trei mari provocări pe care Ic implică iubirea In cautarea omului ideal Ekladata a găsit persoana potrivită, şi-a deschis inima în faţa ei şi a fost acceptat. C u toate acestea, încă n-a ajuns, fireşte, nicăieri.

Abia asta va fi adevărata poveste de iubire.

Au participat profesori i directori de la 15 instituii din Republica Moldova, care au semnat un Protocol de parteneriat pentru a face parte din Consoriul pentru difuzarea i exploatarea rezultatelor acestui parteneriat. Formator a fost coordonatorul proiectului, inspectorul pentru limbi moderne i purttor de cuvnt al Inspectoratului Scolar Judeean Vaslui, iniiator al acestei colaborri, Alexandru M. Concretizarea acestei iniiative nu ar fi fost posibil fr contribuia nemijlocit a partenerului moldovean, Inspectoratul colar Naional al Republicii Moldova, al directorului acestei instituii, doamna Ana Vivdici, personal, care a antrenat toat echipa instituiei pentru organizarea rapid i eficient a acestui eveniment. De asemenea, a contribuit exemplar prin punerea la dispoziie a unui laborator de informatic dotat cu cea mai nou tehnologie, Centrul de Tehnologii Informaionale i Comunicaionale n Educaie, directorul acestei instituii, domnul Arcadi Malearovici, implicndu-se activ n desfurarea fr cusur a formrii. Organizatorii, alturi de participanii la formare comunicativi, calzi, entuziati, participativi, serioi, interesai de noi tehnologii i de inovarea didactic, au dovedit nc o dat c Moldova este un trm al oamenilor deosebii Cu aceast ocazie, s-a semnat de ctre partea moldovean, Acordul-Cadru de cooperare instituional internaional ncheiat ntre Inspectoratul colar Judeean Vaslui i Inspectoratul colar Naional al Republicii Moldova.

Iubind Kirsten propune o plimbare Ia Portobcllo Beach. Rabih e nesigur pe bicicleta lui, Închiriată dintr-un centru de lângă Princes Street pe care-1 ştie Kirsten. Ea are bicicleta dc-acasă - un model roşu-aprins cu douăsprezece viteze şi etricre de frână de ultimul tip.

El face tot posibilul să se ţină bine. La jumătatea coborârii unui versant schimbă viteza, dar lanţul protestează, sare şi se învârte neputincios pe lângă butuc. Simte cum urcă în el frustrarea şi o furie familiari. O să dureze mult până o să ajungă înapoi la magazin.

Dar Kirsten nu lasă lucrurile aşa. Nu trece mult şi se murdăreşte de ulei pe mâini, iar o dungă unsuroasă i se întinde şi pe obraz. Iubirea înseamnă admiraţie pentru acele calităţi ale persoanei iubite care promit să ne corecteze slăbiciunile fi dezechilibrele; iubirea este o căutare a desăvârşirii. Iubirea lui Rabih este reacţia logică la descoperirea punctelor tari complementare şi a câteva Însuşiri pe care şi le-ar dori şi el. Rabih iubeşte dintr-un sen­ timent al incompletitudinii - şi din dorinţa de-a fi ajutat să se întregească.

N u e singurul care procedează aşa. Chiar dacă c vorba de alte zone, Kirsten încearcă şi ea să-şi depăşească neajunsurile. A ieşit din Scoţia abia după ce a terminat universitatea. Toate rudele ei vin din aceeaşi părticică a ţării.

Acolo spiritele sunt obtuze, culoarea predominantă c griul, atmosfera e provin­ cială, iar valorile se autodizolvi. Drept răspuns, Kirsten e atrasă puternic de lucrurile pe care le asociază sudului. Vrea lumină, speranţă, oameni care trăiesc în armonie cu propriile lor cor­ puri, cu pasiune şi emoţie.

Adoră soarele şi in acelaşi timp îşi detestă albeaţa pielii şi disconfortul pc care-1 simte în faţa razelor. Pe peretele ci se afla un afiş cu medina din Fez.

O incită ce-a aflat despre originea lui Rabih. I se parc stra­ niu că e fiul unui inginer civil libanez şi al unei stewardese germane, ti spune poveşti despre copilăria petrecută la Beirut, Atena şi Barcelona, poveşti in care existau momente de stră­ lucire şi de frumuseţe, precum şi, din când în când, momente dc pericol extrem. Vorbeşte arabă, franceză, germană şi spa­ niolă; cuvintele lui de alint rostite în joacă au multe arome.

Are pielea măslinie, prin contrast cu a ei, care c alb-rozalie. Îşi încrucişează picioarele lungi când se aşazâ, iar mâinile lui surprinzător de delicate ştiu să-i prepare makdous, tabbouleh şi Kanoffelsalat. O hrăneşte cu lumile lui.