Sute de bucati mici de plastic ajung zilnic in stomacul pasarilor

Cauta i pasari de cautare trei rauri,

Găsești majoritatea speciilor de pe aceste liste și în alte localități din România. Vrabia Este cea mai cunoscută pasăre mică de pe la noi. În România trăiesc trei specii de vrăbii: vrabia de casă, vrabia de câmp și vrabia negricioasă aceasta e mai rară decât primele două.

Vrabia de casă o vedem cel mai des în oraș.

Meniu de navigare

Este acea pasăre mică și gălăgioasă pe care o vedem în tufe și în copaci. Mănâncă semințe și insecte și cuibărește în găuri din pereți, în scorburi sau cuiburi de barză. O chestie faină la ea e că aduce în cuib mucuri de țigară stinse, pentru că mirosul acționează ca o protecție împotriva insectelor. Vrabia s-a adaptat foarte bine în mediul urban și consumă orice fel de hrană antropică.

Vrabie de casă. Foto: Andrei Chiș Pițigoiul mare E pasăre cântătoare cam de mărimea unei vrăbii și e cea mai frecventă în România. El cuibărește în scorburi naturale și artificiale, dar și în cutii poștale, contoare electrice, ghivece. Mănâncă omizi, larve, furnici și păianjeni. Când încep să-și hrănească puii, pițigoii mari se întorc și de Foto: Răzvan Zinică Pițigoiul albastru Are creștetul capului, aripile Cauta i pasari de cautare trei rauri coada albastre și pieptul galben.

E discret când cuibărește și gălăgios în timpul iernii. Cuibul și-l căptușește cu levănțică și mentă, nu doar ca să miroasă frumos, dar pentru că plantele astea țin la distanță paraziții.

Ghidul păsărilor urbane din România - Mindcraft Stories

Mănâncă melci, căpușe, fructe mici și semințe. Pițigoi albastru. Foto: Cristian Balasz Florintele E o altă pasăre cântătoare comună și ușor de recunoscut după coloritul verde-gălbui al penajului. În timpul iernii, consumă semințe uleioase și poate fi văzut pe la hrănitori. Vara e mai greu să-l vezi, pentru că petrece mult timp prin frunziș, așa că trebuie să-l ascultăm. Foto: Cristian Brian Sticletele E o pasăre foarte colorată, care cântă mult. E micuț, are vreo 12 cm și e viu colorat, cu o mască roșie pe față.

E și foarte braconat, din păcate, pentru cântecul lui și pentru că e foarte frumos. Despre sticlete circula mitul că s-ar sinucide când sunt ținuți în captivitate, înfigându-și o gheară în gât.

Ultimii aurari ai României. Meșteșugul de aur al apusenilor (28 04 2018)

De fapt, nu mai mănâncă și de aceea mor. E tot mic, colorat cu albastru și portocaliu și poate fi văzut în păduri și în parcuri cu copaci bătrâni. Cuibărește în scorburi naturale și artificiale.

Consumă insecte, semințe, ghinde. Foto: Szabo Jószef Iosif Cioara Cuibărește în colonii, în zone agricole, și, mai nou, și în parcurile Cauta i pasari de cautare trei rauri orașele mari.

Există două ciori: cea de semănătură și cea grivă.

Sute de bucati mici de plastic ajung zilnic in stomacul pasarilor

Cioara de semănătură e neagră toată și stă mai mult pe terenuri agricole, iar griva e cu puțin gri și e mai des întâlnită în oraș. Foto: Marius Iana Stăncuța E tot o corvidă, dar mai mică decât ciorile și cu ochii albaștri. Are o viață socială complexă, formează des perechi pe viață, poate folosi unelte și poate fi învățată să imite vorbirea umană. E asemănătoare cu cioara de semănătură, dar are un colorit negru cu nuanțe de gri.

Mănâncă lăcuste, muște, furnici, omizi, și, iarna, cereale, fructe, semințe. Foto: Alexandra Ion Gaița E cea mai colorată specie de ciori. Are aproape tot corpul ruginiu, fundul alb și striații albastre pe aripi. Consumă mai ales ghinde, pe care le ascunde pentru iarnă. De multe ori strânge așa de multe că uită unde le-a ascuns. Mănâncă și ouă, și pui de pasăre în timpul verii. Imită foarte credibil alte păsări răpitoare și mieunatul pisicilor. Foto: Szabo Jószef Iosif Coțofana Are un nume simpatic în latină, Pica pica, și e tot o specie de cioară — una dintre cele mai inteligente.

Are capul și spatele de culoare neagră și abdomenul alb, plus o coadă lungă, de aproape aceeași lungime ca restul corpului.

Păsările României

Cuibul e în formă de glob și are două ieșiri pentru adulți. Cuplurile de coțofene rămân împreună mai multe sezoane și atât masculul, cât și femela se îngrijesc de pui. Coțofenele se adună în grupuri de aproximativ zece și caută hrană împreună, adică resturi alimentare, stârvuri, mamifere și păsări mici, dar și cereale și fructe.

Contact Sute de bucati mici de plastic ajung zilnic in stomacul pasarilor Pasarile care traiesc pe malurile raurilor ingereaza plastic de ordinul a sute de fragmente mici pe zi, potrivit unui studiu nou. Oamenii de stiinta spun ca aceasta este prima dovada clara care atesta faptul ca poluantii din plastic din rauri isi gasesc drum catre fauna salbatica, ajungand mai departe, in lantul alimentar. Bucatele de plastic de 5 mm sau mai mici microplasticeinclusiv poliester, polipropilena si nylon sunt renumite pentru faptul ca polueaza raurile. Impactul pe care acestea il au asupra vietii salbatice este deocamdata unul incert.

E o specie care se adaptează foarte ușor. Foto: Marius Iana Ciocănitoarea pestriță mare Ciocănitorile din oraș se pot auzi mai degrabă decât vedea, pentru că bat darabana. Ciocănitoarea pestriță mare nu e pretențioasă și cuibărește în habitate variate: păduri, grădini, livezi, parcuri. Bate darabana pe copaci, pe stâlpi de lemn și de metal ca să-și marcheze teritoriul.

Păsările României | Casa cu perusi

Îi place să se hrănească pe pământ, mănâncă viermi, consumă seva copacilor, larve, furnici, caută pe sub materialul lemnos. Ciocănitoare pestriță mare. Denumirea ei latinească provine din mitologia romană, unde se spune că regele Picus i-ar fi respins afecțiune vrăjitoarei circe și acesta l-ar fi transformat în ciocănitoare, drept pedeapsă.

  1. Dating Woman 35
  2. Cu toate că specii noi sunt descoperite uneori în regiunile puţin explorate ale Terrei, în fiecare an, cel puţin o specie este declarată dispărută sau pe cale de dispariţie.
  3. Aplicație de întâlniri excitată
  4. Cele mai bune site uri de dating montreal

Cuibărește în păduri rare, în pajiști cu arbori și în parcuri cu arbori bătrâni. Mănâncă furnici pe care le culege cu limba lungă de aproape 10 cm. Iarna sapă pe sub zăpadă în mușuroaie, prin tunele de câțiva metri. Petrece mult timp pe sol și nu bate darabana așa des. Ghionoaie verde. Fazanul zboară rar, pe distanțe și la înălțimi mici. Aleargă când se simte în pericol și, la nevoie, decolează aproape vertical. Se hrănește cu semințe, grăunțe, fructe de pădure și insecte.

Cauta i pasari de cautare trei rauri

Este o specie poligamă, astfel că masculul are câteva femele pe teritoriu, pe care îl patrulează regulat. Masculul este viu colorat, are coada lungă și un guler verzui-metalizat, iar femela e maro-gălbui, fără alte briz-brizuri. Foto: Alexandra Ion Guguștiucul E gri deschis și are un inel în jurul gâtului. La noi a apărut în urmă cu mai puțin de de ani, venind din India, dar se pare că își extinde aria naturală.

Cauta i pasari de cautare trei rauri

Seamănă cu un porumbel și îl vedem în localități. Mănâncă cereale, fructe, grâu, porumb, orz și cam orice îi pică, e oportunist. Foto: Alexandra Ion Porumbelul domestic Provine din porumbelul de stâncă, cea mai veche pasăre domestică — de-aici obiceiul porumbelului de oraș de a cuibări la înălțimi, pe clădirile din localități.

El e oportunist, și-a dezvoltat această abilitate să mănânce orice, să fie pe lângă oameni. Pasărea asta mănâncă și ce nu-i dau oamenii, adică semințe, vegetale și poate cloci tot timpul anului. Cu cât are mai multă mâncare, cu atât clocește mai mult. Cât despre ce se spune despre porumbei, că sunt șobolani cu aripi, este și nu este caut femei divortate târgoviște. De-aia nici nu e bine să le luăm în mână.

Cauta i pasari de cautare trei rauri

Mai bine doar le privim, că sunt totuși sălbatice. Foto: Benkő-Zoltán Rața mare E strămoșul raței domestice și cea mai comună rață sălbatică din România.